Manastirea Sfantului Stefan

    Sfanta Manastire ''Sfantu Stefan'' se pare ca a fost locuita inainte de 1200 e.n.  Are doua Biserici : a Primului Martir Stefan si a Sfantului Haralambie. Biserica veche a Sfantului Stefan a fost probabil construita in 1350 de catre calugarul Ieremia. Frumoasele sale fresce au fost aproape total distruse de trecerea timpului  si de baionetele vandale ale navalitorilor. Biserica mai noua a Sfantului Haralambie a fost construita de catre calugarii Theofanie si Ambrozie in 1798. Are trei turle si este o constructie mareata si impunatoare. Minunatul altar sculptat in lemn si sicriul mesei sfinte de asemeni sculptate in lemn impodobesc frumoasa biserica.
     In 1333 la manastirea Sfantului Stefan a trait o mica perioada de timp Imparatul Bizantului Andronicos al III-lea Peleologos. De atunci manastirea s-a numit regala si patriarhala si imparatul a dedicat acesteia multe donatii si proprietati. Astazi manastirea este legata de versantul de vis-a-vis cu un pod dtabil lung de 8 metri, in trecut acest pod era mobil, pentru a proteja manastirea.
     In sacristie si in biserica printre odoare se gasesc: cruci, vase de cult, icoane, odajdii, epitaful, manuscrise vechi, un brau lucrat cu aur din 1778, mansetele brodate cu aur ale Episcopului Gavriil de Dimitriada si altele. De asemenea exista capul facatorului de minuni al Sfantului Haralambie.

                                        Fotografii preluate de pe http://www.crestinortodox.ro

Sfinta Manastire ''Schimbarea la Fata'' (Marele Meteor)

Sfinta Manastire ''Schimbarea la Fata'' (Marele Meteor)
   
       La 613 metri deasupra nevelului marii si la 475 metrii deasupra albiei raului Pinios se afla cea mai mare stanca de la Meteora unde a fost cladita Manastirea ''Schimbarea la Fata''. Cel dintai colonizator al stancii este Athanasios care in anul 1380 e.n. a cladit biserica pentru a fi renovata si completata mai tarziu de catre calugarii Ioasa intre 1387-1388 si Simeon intre 1541-1542. Mareata si impunatoarea manastire are un iconostas minunat sculptat in lemn si poleit cu aur si un tron ecumenic decorat cu fildes (1616-1617) cu arta incrustata. Frescele sunt minunate, dateaza din sec. al XVI-lea si se refera la ciclul dogmetic, istoric si liturghic iconografic al Bisericii Ortodoxe.

In afara de biserica centrala exista alte trei biserici (capele) care au fost cladite in ani diferiti:
1. Biserica Sfantului Athanasios care se afla la intrarea manastirii.
2. Biserica Sf. Constantin si Elena (1769)
3. Biserica lui Ioannis Prodromos (deschizatorul de drumuri) 1600.

Printre odoare se afla capelele fondatorilor manastirii Athanasios si Ioasaf, moastele multor altor sfinti, darurile imparatilor bizantini si patriarhilor, cruci, icoane, manuscrise, carti vechi pe pergament, vase de cult din argint si altele. In biblioteca manastiri se afla in prezent aproximativ 600 de volume vechi.
Pana in 1923 urcusul la Manastire se facea cu scari succesive din franghie si cu plasa, astazi cu ajutorul micilor culoare cioplite si cu treptele cioplite in stanca pelerinul ajunge mult mai usor la nemaipomenitul ''meteor''.

Meteora

Loc de ascetism si rugaciune
    Meteora, centru monarhal puternic al Rasaritului Ortodox inca din secolul al XI-lea, constituie o maretie a Celui de sus. Este un fenomen geologic unic in toata lumea, prin concluziile oamenilor de stiinta , stancile meteorelor s-au format cu 6 mil. de ani in urma. Meteora este situata in campia Thessaliei in apropiere de Kalambaka, intre muntii Koziakas si Antichassia. Aceasta asezare mareata a devenit odata cu trecerea timpului o oaza spirituala si o puternica atractie pentru mii de asceti care acolo au gasit sprijinul sufletesc si nedescrisa liniste, indepartand pacatul si practicand rugaciunea mentala.
    Cele peste o mie de stanci abrupte si foarte inalte, cu simfonia lor misterioasa, cu singuratatea, tacerea si cu manastirile seculare in varfulor creaza vizitatorului pelerin un extaz silentios conducandu-l  la ''Preainaltul Domn al boltilor ceresti''.
     Din cele 21 de manastiri care au existat in trecut pe stancile de la Meteora astazi slujesc 6 si anume : Manastirea Schimbarea la Fata a lui Christos (Marele Meteor), Manastirea lui Varlaam, Manastirea Sfanta Treime, Manastirea Sfantul si Primul Martir Stefan, Manastirea lui Rusanu si Manastirea Sfantului Nicolae Anapafsa, pe cand celelalte 15 manastiri sunt nelocuite si in ruina.
                                                                                                                   Theocharis Provatiakis.

   Viata Calugarilor

       Viata calugarilor la Meteora este o cale de incercare, un urcus dur, o lupta intre rau si bine cu un unic scop castigul bucuriei prin a continua cainta si neintrerupta rugaciune. Pacatul, cainta, salvarea sunt coordonate ce presupun o inclinatie interioara a monarhilor spre descoperirea sufletului lor astfel incat sa poata lua parte la divin. In inimile lor traieste o alta lume, libera de violenta stihiilor si nelegati de timpul de unde isi trag puterile morale spre a se opune stihiilor naturii si a se inalta spre Creator. De aceea au impartit cele 24 de ore ale zilei in biserica, alte 8 ore pentru munca si a treia perioada de 8 ore pentru odihna si studiu. Rugaciunea se face mai ales noaptea in biserica , dupa rugaciune calugarii se ocupa cu ospitalitatea, pictura de icoane, sculptura in lemn , studiul textelor bisericesti , muzicii bizantine si cu alte munci zilnice necesare. Singura arma dar si tovaras al calugarilor este franghia cu noduri si neintrerupta rugaciune. Mediul ii supune. Psalmii domoale ii indruma. Templurile aurite ale bisericilor, candelele neadormite, icoanele marete si chipurile sfinte infatisate pe pereti se reflecta in flacarile tremurande ale lumanarilor si imprastie nenumarate curcubee. Astfel calugarii de la Meteora se supun continuu unui dialog taciturn cu ei insisi si dupa neincetat ascetism conchid intr-o conversatie tainica cu Dumnezeu. Marturisesc si sprijina adevarul si vegheaza neintrerupt pentru schimbarea interna ce ii va face demni de cunoasterea spirituala.